Archive for noiembrie 2012

Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Andrei

vineri, 30 noiembrie 2012 · Posted in

Această sărbătoare împreună cu tradiţiile ce o însoţesc, datează încă de pe vremea geto-dacilor, pe atunci sărbătorindu-se Sântandrei considerat o mare divinitate, dar care cu timpul a fost înlocuită cu ziua Sfântului Andrei. Până în jurul secolului trecut, această zi era cunoscută ca o sărbătoare pentru tineri, aceştia pregătindu-se prin aranjarea încăperii în care avea să aibă loc petrecerea. Se folosea usturoiul pentru a se unge geamurile şi uşile încăperii pentru a-i feri de strigoi. Strigoii făceau parte din ambele tabere, atât strigoii vii (persoanele considerate anormale din punct de vedere fizic) care îşi părăseau corpul în neştire, cât şi strigoii morţi care se ridicau din sicrie şi bântuiau prin cimitir şi prin sat pentru a aduce chin şi suferinţă oamenilor şi animalelor şi pentru a strica recoltele. 

Spiritele odată ieşite din corp se transformau în animale, însă niciodată nu luau forma animalelor sfinte. În acest timp tinerii se distrau la aşa numita sărbătoare a usturoiului toată noaptea, iar dimineaţa pe lumină îl scoteau afară, făceau horă, dansau usturoiul şi îl împărţeau la participanţi, păstrându-l ca pe ceva sfânt, folosit de-a lungul anului drept leac pentru vindecarea bolilor, farmecelor şi descântecelor. 

Tot de Sfântul Andrei se afla ursita, mai exact, fetele nemăritate prepara o turtă numită şi "Turta lui Andrei" - făcută din faină de grâu şi foarte sărată, coaptă pe plită, pe care o mâncau înainte de culcare, iar cel ce-i apărea în vis să îi potolească setea, era ursitul ce avea să o ceară în căsătorie de-a lungul anului. La fel se proceda şi cu usturoiul de la petrecere, învelit fiind într-o cocoloasă de aluat, în funcţie de cum încolţea se prevesteau nunţile. 

Tradiţiile în ceea ce priveşte nunta erau cu mult diversificate, având loc astfel de ritualuri nu numai în somn sau în casă, ci şi afară la coteţul porcilor, la fântână, lângă gardul şi poarta gospodăriei, etc. 

Tot tradiţia mai zice că în noaptea Sfântului Andrei, acesta iese şi hrăneşte lupii pentru iarna ce vine. La ţară, gospodarii, în Ziua de Sfântul Andrei nu fac treaba, nu se matură, nu se dă gunoiul afară, nu se rânesc grajdurile, nu se piaptănă, nu se fac zgârieturi, nu se face pomană şi nu se dă nimic cu împrumut. Dacă gospodarii casei nu muncesc, haita de lupi nu se poate apropia. Mai este ştiut şi faptul că oamenii obişnuiau să pună la animale cruci din ceară, dar numai la masculi (tauri, berbeci, vitei, etc.) pe cornul drept. Se mai spune şi că în seara de Sfântul Andrei toate animalele vorbesc iar cel care le aude moare.

Postare programată! O zi frumoasă şi "La mulţi ani!" celor ce sărbătoresc astăzi!

Parfum de mere şi lămâi

duminică, 25 noiembrie 2012 · Posted in

Cine nu a încercat minunata lămâie. În ceai, sub formă de plăcintă, gume, jeleuri, îngheţată, parfumuri, proaspătă, sub formă de gel de duş, de pastile etc. Cui nu-i place lămâia? Fie ea şi o simplă esenţă ce-i poartă savoarea, parfumul, proprietăţile. Te relaxează, îţi învie simţurile şi te face să te gândeşti doar la ea. Ţin minte că atunci când eram mică, lămâia era singurul fruct folosit în a face ciuda cuiva. Da, da ... unii au şi încercat să lingă o lămâie în faţa unui cântăreţ şi nu s-a terminat bine ... pentru cântăreţ. Mulţi se feresc să consume des lămâie, datorită faptului că este acră şi vreau să subliniez că este cea mai mare greşeală. Eu una prefer să previn pe cale naturală decât să tratez pe cale chimică. Probabil ştiţi, dar pentru cine nu ştie voi enumera mai jos cele mai importante proprietăţi ale acesteia:

- ajuta în afecţiunile gâtului (şi alături de miere nu este doar sănătoasă ci şi delicioasă), ajută la întărirea sistemului imunitar, alină şi tratează bolile de stomac, indigestia, febra, reumatismul, hipertensiunea arterială, căderea părului, excesul de greutate, tulburări ale aparatului respirator etc.

- ajută la preîntâmpinarea declanşării diabetului, reducerea temperaturii corpului, prevenirea accidentelor vasculare cerebrale şi pentru unii prezintă metoda perfectă pentru a alunga ţânţarii. Ştiaţi că limonada poate curăţa pietrele de la rinichi şi în combinaţie cu uleiul de măsline ajută la eliminarea pietrelor biliare.  Aceasta mai este folosită şi pentru curăţarea unor materiale sau pentru îngrijirea dinţilor. Pentru mai multe detalii intraţi AICI.

Mărul ... mhh deliciosul meu măr, prietenul meu din copilărie. Nimic nu se compară cu gustul acestui fruct perfect ce vine în atât de multe culori şi arome. Preferatul meu însă rămâne mărul verde cu parfumul lui revigorant şi gustul proaspăt. Ştim cu toţii că mărul este principalul aliat în lupta cu bolile şi stresul de zi cu zi. Era şi o vorbă veche: "Un măr pe zi, ţine doctorul la distanţă!". Foarte adevărat. Mă uit de multe ori la bunicii noştri, la oamenii în vârstă (în special cei de la sat) ... cum se menţin oare atât de bine? Pe lângă muncă, clar participă şi o alimentaţie sănătoasă din care mărul nu lipseşte. Vine sub felurite forme apetisante. Plăcinte cu mere, ştrudel, mere caramelizate, mere coapte în sobă, mere rase cu zahăr, compot, gem de mere, felii proaspete de mere servite ca desert, atât vara ... reci de la frigider cât şi iarna, după o masă copioasă, pentru a ajuta atât la digestie cât şi la alinarea papilelor gustative. Ştiaţi că mărul reglează tranzitul intestinal, dar ştiaţi că stabilizează flora intestinală şi întăreşte sistemul imunitar? Ştiaţi că reduce nervozitatea şi că oferă un somn liniştit? Că previne apariţia cancerului, reduce colesterolul şi previne atacurile de cord? Că elimină acidul uric şi dezintoxică organismul?  Pentru mai multe detalii intraţi AICI.

Până una alta, haideţi să vă readuc aminte de Parfumul pâinii combinat de această dată cu parfumul mărului şi cel de lămâie. Voi pune mai jos o reţetă delicioasă de plăcinte cu mere, lămâie şi scorţişoară (preluată de AICI).

Ingrediente:
- 10 buc. mere - 1 buc. praf de copt - 1 linguriţă scorţişoară - 1 buc. lămâie - 250 gr margarina - 1 vârf sare - 10 lingura zahăr - 150 ml apa - 300 gr faina albă

Mod de preparare:
Prăjitură de mere cu lămâie şi scorţişoară este o prajitura de post delicioasă. Am pus într-un castron 250 g margarină foarte moale sau topită, apă rece, zeamă de la o lămâie, 5 linguri zahăr, un vârf de sare şi, la urmă, faină. Am amestecat aluatul cu lingura, apoi l-am frământat timp de 10 minute cu mâna. L-am lăsat să se odihnească la frigider, timp în care am curăţat merele şi le-am dat pe razătoarea mare, după care le-am călit puţin în ceaun şi le-am amestecat cu scorţişoara şi zahărul, apoi le-am lăsat să se răcească. Am tăiat aluatul în 2 părţi egale şi am întins jumătate pe blat şi am făcut prima foaie. Am pornit cuptorul pentru a se încălzi. Am uns tava cu puţin ulei şi am presărat făina pentru a nu se prinde prăjitura. Am întins prima foaie şi am adăugat merele peste ea, după care am făcut şi ce-a de-a doua foaie şi am pus-o peste mere. Am pus tava în cuptor şi-am lăsat-o acolo până a trecut testul cu scobitoarea. Am scos prăjitura din cuptor şi-am lăsat-o să se răcească după care am presărat puţin zahăr pudră peste ea.

(Reţetă postată AICI de oanapl)

 Poftă bună şi o Duminică cât mai savuroasă!

Povestea participă la Clubul poveştii parfumate, înfiinţat de Mirela. Tema de azi a fost propusă de Tury. Au mai scris si: Mirela, Carmen, Vienela, Gabi, Silving, Roxana, Lili3d, Elly, Karmapolice ...

Happy weekend - Editia 36

sâmbătă, 24 noiembrie 2012 · Posted in

Dacă este weekend, atunci este


M-am trezit de dimineaţă cu un gând nebun şi cu stralucire-n privire. Nu ştiu ce am visat, nu ştiu de la ce m-am luat dar mi-a venit o idee pe care anul ăsta am de gând să o pun în practică. Un om de zăpadă. Ce mult a trecut de atunci, eram copil ... cred că undeva prin generală. Ce vremuri. Ştiu, încă este devreme, afară nici măcar nu ninge dar eu mă pregătesc conştiincios de un om frumos (Frosty Man). În altă ordine de idei, voi abera puţin, doar mă ştiţi, şi ca închipuita povestioară să meargă ca unsă, va fi însoţită de o melodie.


Eu zic că se potriveşte, so ... play it! :D

După cum vedeţi în această imagine, la fel ca şi noi, oamenii de zăpadă îşi dau întâlnire de sărbători. Familia lui Frosty tocmai ce a sosit cu primul tren de la Polul Nord ... curios cum îi cuprinde dorul doar în perioada cadourilor ... nu?

Din urmă, încâlcită şi plină de emoţie, strigă după ei, juna familiei. Pentru prima dată la oraş, ochii îi fug după băieţi şi haine ... se vede, nu?

Din păcate nici măcar la oraş, liniştea şi uimirea nu o pot învălui neîncetat. Printre picioarele ei se încurcă şi pitica familiei, Pinky Smile ... ea a mai fost la oraş şi de asta joaca este tot cea care primează, indiferent de locaţie.

În drum spre unchiul Frosty, i s-au afişat imagini şi oameni de neuitat, surprinzători, ciudaţi. Unul din ei probabil a lucrat la circ şi a rămas aşa .... înţepenit!

Privirea i-a mai fost furată de către cineva. Doi tineri, pe stradă ... îşi lustruiau pantofii. Ce drăguţ din partea lor! :D

Alţii îl petreceau pe Mosul` chiar înainte ca acesta să ajungă!

Doi îndrăgostiţi de peste stradă făceau grătar şi se bronzau. Nu ar fi dat şi ei o cănită de vin fiert! Probabil sunt însuraţi de ceva vreme ... se înţelege atitudinea, fiecare pentru el!

Doi copii îşi împărtăşeau chestii ... secrete, păreri, sânge ... ce frumos!

Un domn de zăpadă, încerca disperat să se urce în copac ... mă întreb de ce, oare era urmărit de poliţie sau de ... un căţel?

Aproape de casa unchiului Frosty, am întâlnit un bunicuţ tare drăguţ, care trăia un moment de fericire alături de animăluţul lui de companie ...Domnul Nuts`! :D

În concluzie: toţi sunt cuprinşi de emoţia şi spiritul sărbătorilor ... dar fiecare îl aşteaptă pe Moşu` aşa cum ştie mai bine! O zi frumoasă!
 
Acest joc a inceput la Elly, acolo unde gasiti si detalii de participare.

Nominalizare!

miercuri, 21 noiembrie 2012 · Posted in


Am primit o nominalizare de la Elly Weiss, privind "I love your blog". Îi mulţumesc pentru tot, pentru faptul că m-am văzut pe lista celor fericiţi, că mă citeşte şi că priveşte acest blog, ca un blog frumos. Întrebarea este următoarea: "De ce ţi-ai făcut blog?" ... pentru că simţeam nevoia să scriu, să împărtăşesc idei, să vorbesc cu oameni noi, să aflu lucruri interesante şi să citesc poveşti uimitoare. Să mă delectez din când în când cu poze frumoase, cu idei minunate şi muzică bună. Voiam să-mi cunoască şi alţii gândurile. Să scriu ce-mi trece prin cap şi să mă eliberez de această vorbărie surdă ce-mi inunda creierul. Mă bucur că am reuşit să adun cititori, prieteni.

Voi nominaliza următoarele persoane, cu toate că multe din ele au fost nominalizate de atâtea ori. Voi trece mai jos tot ce mi se pare interesant şi aceste bloguri sunt:


Trebuiau doar 15? Ah! Am făcut două seturi de 15 ... greşeala mea :D

Doamne ajută!

vineri, 9 noiembrie 2012 · Posted in

N-am crezut vreodată că se poate axagera atât de mult pe o temă precum Apocalipsa. Eu v-am mai zis părerea mea vis-a-vis de acest sfârşit brusc şi repetat. Mai nou am auzit că de fapt nu moare nimeni, doar ne transformăm ... nu, nu în broaşte prinţii mei ... în nişte oameni luuuuuungi şi invizibili. Cât de lungi? Mai lungi ca personajele din Avatar ... cică vom păşi într-o a-4a dimensiune şi brusc ne vom lungi, ajungând la 5 m şi 50 de cm. 
 
Serios? 
Cred că asta ar fi o bucurie pentru piticii de pretutindeni, deşi ... dacă cei înalţi ajung la 5,50 ... cei mici clar vor avea doar 5 m, deci să sperăm că nu vor dispărea şi tocurile. În altă ordine de idei, nu ştiu cum se face dar cei mai speriaţi de această Apocalipsă sunt bătrânii. 
 
De ce? 
Cu siguranţă dacă erau tineri nu mai erau atât de înspăimântaţi, dar nu vom şti niciodată motivul temerii, noi cei tineri mă refer (asta dacă totul se termină pe 21). Un alt efect al acestei extravagante Apocalipse, este nemurirea. Ah? Nu ar fi frumos? Cică vom trăi zeci de mii de ani şi apoi vom trece mai departe, într-o altă dimensiune, cea de-a 5a. 
 
Off ! Oare cât se vor mai juca cu aceste fantezii? Cine Doamne iartă-mă poate fi atât de visător şi poate fabula aşa ceva? Cred că au văzut prea multe filme.

În altă ordine de idei, la un interviu, în cadrul unor ştiri ... nu mai ştiu care sau pe ce post se desfăşurau ... o băbuţă simpatică zicea că totul se va sfârşi şi că trăim deja Apocalipsa (cu asta sunt de acord într-o oarecare măsură) şi apoi bolborosea ceva de OZN-uri.
 
Huh? Care e legătura? 
Zicea mai apoi că sunt 4 tipuri de OZN-uri ... şi noi nu le vedem. Vin numai seara. Ok atunci, dacă nu le vedem, cum ştim de ele? Şi cum ştim că vin numai noaptea şi că sunt de patru feluri? Stau şi mă gândesc acum dacă-s eu anormală şi nu înţeleg ce vrea să zică săraca femeie, dacă da .. vă rog să mă scuzaţi!

Dacă tot trecem de la una la alta cu paşi măreţi (doar vom avea 5.5 m, nu?) ... am mai aflat una. Există pui negri!!! Da oameni buni, negri, şi nu mă refer la penaj ci la culoarea lor extraterestră. 
 
Nu mă credeţi? Uitaţi
 
Credeaţi că eu glumesc? Glumesc ... dar acum nu e cazul. Mai comic mi se pare penajul, el negru şi penele albe. Din câte am citit eu acolo, sunt buni de animale de companie. Or fi!

Revenind la OZN-urile de mai devreme, am auzit că unii au început să-şi facă propria farfurie zburătoare ... dar de data asta identificată. Ca apoi nu o să credeţi când o să vedeţi prin oraş, mare pe cer, un O.Z.I - Made by Nea`Ion! Poate se gândesc să evadeze de pe pământ şi apoi (după Apocalipsă) să revină şi să o re-populeze. Mno!

So beat it!

· Posted in

E uimitor cum cineva poate ajunge un idol în adevăratul sens al cuvântului. Un om simplu la început, un om cu sufletul mare, un om cu un vis ... acesta a fost Michael Jackson. Pentru cei din străinătate nu este nimic neobişnuit în a se exprima liber pe străzi, în a-şi lăsa sentimentele să evadeze, la noi însă ... e copleşitor când vezi că se ajunge la aşa ceva. Probabil ştiaţi, cred ... eu una nu ştiam, dar am văzut şi am zis să dau mai departe şi pentru cei ce nu ştiau de ce sunt capabili tinerii de la noi. Este un filmuleţ destul de vechi şi recunosc, spre regretul meu, că nu-l ştiam (a aparut chiar in anul in care M.J. a decedat). Acesta prezintă mai multe părţi dintr-un flashmob, în diferite locaţii din Bucureşti, toate dedicate lui Michael Jackson. Voi pune videoclipul melodiei, filmuleţul găsit şi încă ceva ... uimitor. Vizionare plăcută!
 
 
 
 
O zi frumoasă!

Do that Conga!

luni, 5 noiembrie 2012 · Posted in

Am zis să schimb puţin stilul, să trec de pe rock şi balade pe ceva mai energic, să mulţumesc toate urechile. Melodia pe care o voi pune, îmi place atât, dar atât de mult ... încât, e suficient să o ascult o singură dată şi să-mi rămână refrenul în cap vreo două zile. Melodia se numeşte Conga şi este cântată de talentata Gloria Estefan.


O zi frumoasă şi spor la dans! :D

Ultimii lei

duminică, 4 noiembrie 2012 · Posted in

Am văzut un documentar care m-a marcat, pur şi simplu. Felul în care aceste feline socializează, modul în care se luptă pentru viaţa lor şi a moştenitorilor lor, felul în care se impun şi felul în care ştiu să piardă atunci cand este cazul, este extraordinar. Eu l-am văzut pe Nat Geo Wild, dar acesta se găseşte şi pe net, iar informaţii despre el găsiţi pe site-ul celor de la National Geograpfhic.

Este un documentar copleşitor despre lei, despre rolul lor în natură şi despre dispariţia lor. Vedeta acestui documentar este leoaica Mau di Tau şi puii ei, felul în care încearcă să supravieţuiască împotriva naturii şi totodată împotriva propriei rase. Nu pot exprima în scris ce am văzut şi felul în care m-a şocat ... de asta vă zic că merită văzut. Pentru cei ce doresc să-l vadă online, intraţi AICI (este şi subtitrat) iar pentru cei ce doresc să-l vadă la televizor, vor trebui să mai aştepte până pe 25 Noiembrie, va fi difuzat la ora 14:00 pe Naţional Geographic Channel.

Ceea ce m-a marcat mai tare, a fost finalul, unde am văzut următoarele: "Leii au ajuns de la 450.000 la numai 20.000 în 50 de ani" ... fapt îngrijorător pentru această specie, considerată a fi pe cale de dispariţie.

Cei de la Naţional Geograpfhic, au creat şi un mod de a ajuta această specie să prospere. S-au deschis conturi pentru donatori, se propune deghizarea în aceste feline, în special pentru copii ... aceştia fiind consideraţi cea mai mare şansă pentru această specie, se încearcă împrăştierea informaţiei pe tot cuprinsul globului, prin intemediul platformelor de socializare, încărcarea pozelor cu proprii motani/pisici (pentru cei de deţin un astfel de animăluţ) contra unei sume de 5$ ... uitaţi AICI caţi oameni au încărcat poze cu pisoii lor. La o primă vedere, am văzut pe cineva din România, Bucureşti. Numele lui este Snoopy şi îl puteţi vedea AICI. Mai multe puteţi afla intrând aici Cause an Uproar.

Ştiu că pentru unii e penibil, dar ei nu conştientizează gravitatea acestui fapt ... de asta vă rog, pentru cei ce mă citiţi ... ştiu că nu toţi au bani să doneze, e de înţeles, mai ales la noi în ţară ... dar un simplu share cred că este suficient. Mulţumesc şi vizionare placută!

Parfumul pâinii

· Posted in

Aşa cum ştim toţi, pentru noi romanii (în special), pâinea reprezintă o valoare spirituală (în primul rând) foarte mare şi tradiţională.

Spiritualitatea acestui produs se leagă de Domnul nostru Iisus Hristos, aceasta fiind considerată trupul Lui aşa cum şi vinul reprezintă sângele Lui. Se spune că la Cina cea de Taină, s-a servit pâine dospită ca şi ultimă masă reprezentând trupul Domnului, conform spuselor Bisericii Ortodoxe ... pe când comentatorii romano-catolici susţin că Cina a fost sfinţită cu azimă.

De asemenea, Sfânta Liturghie mai poartă denumirea şi de Euharistie sau de Frângerea Pâinii şi semnifică o Sfântă Taină (pe o parte) şi celebrarea morţii şi învierii lui Iisus Hristos (pe altă parte).

Cina cea de Taină
Tradiţional, pentru noi romanii, pâinea alături de sare reprezintă viaţă şi se leagă tot de Dumnezeu. De pe timpuri însă, se respectau anumite obiceiuri odată cu producerea acesteia, aşa cum se întâmplă şi azi (mai mult în zonele rurale) ... "nu putem să exemplificăm mai bine acest simbol decât gândindu-ne la modul în care şi acum, ca şi odinioară, se pregătesc femeile din satele Moldovei să facă pâinea: în haine curate, cu broboada schimbată, frământând cu grijă aluatul, în covata de lemn, cu făina cernută, cu apă curată, de izvor, adăugând drojdia care va da viaţă aluatului, îl va face să crească, primenind apoi tăvile şi cuptorul, făcând semnul crucii înainte de a o pune la copt şi, în fine, pregătind un ştergar alb, pe care va fi aşezată pâinea aburindă. „Grâul este cinstea mesei, iar păpuşoiul e hrana casei“, spunea folcloristul Simeon Florea Marian, referindu-se la rolul de căpătâi al pâinii."
Cu timpul, nu a evoluat doar omul, odată cu acesta şi micul aluat şi a luat fel şi fel de forme şi parfumuri ... dar mereu pornind de la mireasma de bază ... viaţa!

La o simplă trecere în  revistă, vorbind strict de ţara noastră, există atâtea sortimente de pâine ... cu cereale, cu grâu sau cu tărâţe, albă sau tip chifle, pâinea cu cartofi etc. ... dar vă gândiţi la nivel global, câte feluri şi arome de pâine exista? Câtă savoare şi câtă plăcere emană aceste minunate creaţii denumite ... pâini?

"Există multe variaţii de la reţetă de bază a pâinii, incluzând pizza, chapati (o pâine indiană), tortilla, baghete franţuzeşti baguettes, pita (pâine turcească), lavash (pâine armenească), biscuiţi, covrigei uscaţi cu sare pretzels, naan (pâine din Asia Centrală şi de Sud asemănătoare cu pita), covrigi bagels, puri (pâine indiană nedospită) şi multe alte varietăţi." (pentru mai multe detalii privind pâinea în diferite ţări, accesaţi linkul de mai sus)

Unii s-au luptat pentru a crea cea mai mare pâine din lume, sau mă rog ... una din cele mai mari şi le-a ieşit o pâine de 8 kg ... dar nu s-au mulţumit şi vor să facă una de 60 de kilograme ... unde asta? La Targul de Aricultura INDAGRA (pentru cei ce vor să-şi găsească un loc la masă).
Târgul INDAGRA tine până Duminică (adică azi) ... pentru cei din zonă, nu vă pot ura decât poftă mare!
Cred că mai sunt atât de multe de zis despre pâine, încât ... nu ştiu, probabil aş sta aici până la noapte şi încă puţin ... de asta îi mai las şi pe ceilalţi participanţi la "Clubul Poveştii parfumate" să ne încânte cu poveştile lor: Mirela, Carmen, Silving, Vienela, Sara, Gaby, Elly, Diana si Roxana. Pentru cine nu ştie, acest club a fost înfiinţat de Mirela Pete (acolo unde puteţi găsi şi detalii de participare), iar tema de azi a fost propusă de Silving. O zi frumoasă vă urez!

Happy wekeend - Ediţia 33

sâmbătă, 3 noiembrie 2012 · Posted in

Dacă este weekend, atunci este



M-am trezit cu un chef nebun de a fugi la munte. Mă gândesc ce bine ar fi să fiu acum într-o căbănuţă undeva în vârf de munte, înconjurată de natură şi de specificul zonei. Mirosul de lemn şi de foc din interiorul cabanei, parfumul dimineţii în mijlocul pădurii şi mireasma ceţii, plăcerea plimbărilor şi gustul intens al micilor delicii.

Mi-ar place acum să fiu la Bran, să stau în una din frumoasele pensiuni ce par atât de mici la picioarele muntelui ... aş opta pentru Pensiunea Contele Vladimir ... nu am stat niciodată acolo, dar din câte am înţeles este foarte frumos.


Aş merge şi aş vizita din nou Branul, un castel de care nu m-aş sătura niciodată. Am fost acolo de multe ori, dar nu aş rata nici o ocazie ...


Aş vizita Castelul Groazei şi probabil mi-aş cumpăra multe prostioare de la tarabele din faţa castelului...


Mi-aş cumpăra nişte branzică de burduf de la piaţa din apropierea castelului ... nişte prieteni mi-au povestit că este foarte bună cu pâine caldă (în zona fiind şi o brutărie) ... n-am încercat dar m-aş aventura în acest trip culinar ... mi se pare mai sănătos decât orice de la fast-food.

Eh ... cam atât cu visul meu. M-am trezit, am terminat cafeaua şi acum mă întorc la ale mele, dar sper .. pe viitor (viitorul apropiat) să trag o fugă până acolo ... de ce nu, să mă bucur şi de zăpadă. Până atunci însă ... vă urez Happy Weekend!

Acest joc a început la Elly, acolo unde puteţi găsi şi detalii de participare.

Un produs Blogger.

Se încarcă...