Archive for decembrie 2012

Don't worry, be happy!

vineri, 28 decembrie 2012 · Posted in

 
Se pare că sărbătorile au venit pentru mine cu mici schimbări. Unele mai bune, altele mai rele ... altele pe blog. Știu că am absentat cam mult și acum apar așa deodată cu schimbări. Nu mă întrebați vă rog de unde mi-au venit aceste idei pentru ca nu sunt sigură că aș avea un răspuns. Pentru început simt nevoia să renunț la leapșă ... nu mi-a făcut nimic, nu am visat noaptea nimic legat de ea dar pur și simplu nu mă mai simt legată de acest joc. Da știu, sunt ciudată :))) ... mi s-a mai zis dar nu a avut efect asupra mea.

Cred că am unul din acele ”momente” când nimic nu mă mai mulțumește, când simt nevoia de o schimbare enormă. Mă învârt și mă întorc când în stânga, când în dreapta, privesc înainte și nu văd nimic, privesc înapoi și e la fel. Nu vă speriați, nu e depresie :)) e doar plictiseală. Parcă aș schimba decorul cu totul, măcar pentru un weekend. 
Stăteam și mă gândeam ... o fi rutina? 
Nici măcar nu este vorba de rutină!
O fi iarna de afară deși nu cred. 
Poate noul an ce vine ... 2013? 
Nu cred, nu sunt superstițioasă!

Atunci ce este? Simt că vreau ceva și totuși nu vreau. Aș face ceva și totuși nu aș face. Aș pleca dar știu că la jumătatea drumului mă voi întreba dacă am procedat corect. Aș suna pe X și pe Y să-i întreb ce fac și totuși nu aș face asta. Mi-am dorit mult să văd un film ... i-am dat play, m-am așezat comod, m-am uitat la el cam 3 minute și apoi l-am închis. Am zis că mă culc, m-am așezat în pat, m-am foit de câteva ori și m-am ”trezit”.

Am zis că ies ... m-am îmbrăcat, m-am aranjat și am pășit dincolo de ușă .. m-am uitat în față și am văzut pe scări vecina de palier, cu o cană de cafea și o țigară în mână, îmi zâmbea ascuns și zicea ceva ... nu mă întrebați ce, nu am auzit nimic. Am dat din cap, am zâmbit și am trecut mai departe. Coborând scările simțeam gradele de afară și cu toate astea gândul meu îmi zbura într-un singur loc ... la țigara ce o văzusem mai devreme. Am zis că mă duc la magazin și-mi iau și eu un pachet ... o țigară după doi ani, nu-i mare scofală. Înainte să ajung la magazin, întâmplarea (sau nu) a făcut să mă întâlnesc cu un prieten/vecin și să pierd un ceas la vorbă. Când m-am întors înapoi în casă, am realizat că nu-mi luasem țigări și atunci m-am decis să împrumut de la fratele meu. Când am ajuns în fața pachetului, primul meu gând ca o reacție instant, a fost ”Nieh!” ... m-am întors și am plecat.

Noaptea ... noaptea a fost de coșmar! E greu să nu ai somn în miez de noapte și să nu-ți găsești locul nicăieri, să bați perna cu ciudă ca nu se așează cum vrei sau să te uiți prin televizor deoarece ceva interesant nu este. 
Muzică? La fel de obositoare ... aceleași melodii mereu și mereu și mereu ... mă aduc la disperare.

Să deschid calculatorul? Da ... îl deschid, intru pe internet și pică curentul ... mă enervez, închid calculatorul, mă așez în pat ... vine curentul. Simțeam că încep să mă agit și atunci a început să răsune puternic în capul meu ”dont worry, be happy” ... ultima melodie ascultată, înainte să mi se închidă violent calculatorul. Cred că am stat cam o oră cu acea melodie și cu gândurile mele înainte să adorm ... dar din păcate nu pentru mult timp ... se făcuse imediat dimineață și așa cum se obișnuiește. undeva pe la 6 jumătate, 7 ... la mine în casă se aude clinchetul ibricului de cafea. 
Mai dormi dacă poți!

E atât de obositor când o zi amărâtă trece cu greutatea unui an și a-2a zi o ia de la capăt și iar și iar ... cred că am aflat de fapt ce mă deranjează. Vacanța! Oare așa se simt și cei care ies la pensie după o viață întreagă de muncă?

Oare de ce simțim uneori cu atâta disperare nevoia de a munci?

Crăciun fericit!

luni, 24 decembrie 2012 · Posted in

Dacă tot am prins un moment de liniște, am zis să trec pe aici să vă urez sărbători fericite, multă sănătate, un moș bogat și zile minunate alături de cei dragi. Vă doresc un Ajun melodios, colindători frumoși și prieteni dornici de o cană de vin fiert și o felie de cozonac, fie el și de la Boromir :)))) ... în rest, cam atât. De moș am pomenit, de daruri la fel ... hai să zic și ceva de Anul Nou, asta ”în caz că” ... fie ca noul an să vă aducă ceea ce v-ați dorit în 2012 și nu ați reușit să obțineți, mai multă sănătate (întotdeauna este loc de mai bine), fericire, bani, mai mulți prieteni adevărați ... o casă, o mașină, un robot de bucătărie, o pereche de ciupici ... nu știu, tot ce vă doriți (și lui Vienela îi mai doresc și un BAC frumos cu 10 pe linie :D).

Eu am să încerc să mai trec pe aici măcar așa cât să exersez aruncatul cu privirea, dacă nu reușesc ... atunci sper să ne re-citim sănătoși în 2013.

Vă pup și vă urez cele mai frumoase sărbători!

4x1

luni, 17 decembrie 2012 · Posted in

Se pare că această perioadă nu aduce doar plăcerea cadourilor ci şi pe cea a aprecierilor. Am primit patru nominalizări la Blog Award şi pentru asta ţin să le mulţumesc lui Zdwuby Duby, Roxanei, Anastasiei si lui Mutulică. Vă mulţumesc mult, mult că m-aţi nominalizat în ciuda absenţei mele.

Din câte am văzut, este un set întreg de reguli daaaar ... o voi pune în aplicare doar pe prima şi voi oferi premiul următorilor:

Vienela (cea care mereu ne înveseleşte cu o povestioară trăsnită), Elly (e doar premiul pentru un blog excepţional, promit că nu e leapşa), Minnie (a cărui blog de câte ori îl citesc, mă gândesc la amintiri frumoase alături de "mama"), Mutulică (cel care mi-a oferit şansa primului animăluţ de companie, chiar dacă era un hamster şi era virtual), Mirela (scumpa noastră Mirela, cea care ne adună în fiecare weekend la o cafea aburindă şi o poveste minunată), Zdwuby (cea pe care ori de câte ori "o citesc" sau îi mai zăresc pozele pe ici, pe colo ... mă face să mă gândesc la minunata Ellen Degeneres - sunteţi la fel de comice şi nebune ... într-un sens bun), Pandhora (care ne încântă cu minunatele ei povesti despre cele mai simple lucruri şi totuşi cele mai frumoase), Anastasia (cea care mă face să zâmbesc ori de câte ori citesc postările ei şi găsesc un banc bun sau văd poze haioase, bine inspirate), Roxana (persoana care reuşeşte să schimbe valoarea lucrurilor într-un mod absolut uluitor, cea care a reuşit să schimbe cu totul sensul unui cuvânt simplu precum "măr" - felicitări), Radu (cel pe care-l asociez cu numele Kirby ... deşi nu vrea să recunoască, eu cred că aceasta invenţie i-a fost cu totul dedicată ... practic el a inspirat Kirby, pentru a mă face mai uşor înţeleasă).

Vă urez tuturor o seară minunată şi vă mulţumesc că mă citiţi şi că mă adăugaţi pe ici pe colo la câte un premiu atât de special pentru mine.

Pentru voi, mulţi, mulţi ...


Parfumul dimineții de Crăciun!

duminică, 16 decembrie 2012 · Posted in


Incep cu o melodie care mie imi place atat de mult!!!!

 

Adesea când eram mică, școala la mine începea cu întrebarea: ”Cât mai e până la vacanță?” ... deși estimam distanța în zile, nici o așteptare nu era la fel de mare precum cea dinaintea Crăciunului.


Când vedeam că începe să ningă, chinul devenea de nesuportat, mă gândeam mereu la Crăciun, la vacanță, la săniuș, la brăduțul mult așteptat și la cadourile ce aveam să le găsesc în dimineața de Crăciun. O urmăream constant pe mama pentru a afla ce-mi aduce Moșul dar sub nici un chip și fel nu reușeam. Cea mai mare încântare mă cuprindea atunci când trebuia să împodobim bradul în ajun. Vedeam sub brad tot felul de cadouri, mi le imaginam până la cele mai mici detalii și purtam pe față un zâmbet tâmp. Totul atunci se rezuma la joacă, eram copil doar, nu? 

Mă gândesc la copii din toată lumea și îmi aduc aminte de mine. Cu hăinuțele lor curate, cu clopoțelul și nasul roșu, cum fug din ușă în ușă și poartă cu ei zâmbetul inocenței, a lipsei grijilor și visul de dimineață. Mă apucă nostalgia și pic ca într-o transă presărată cu amintiri sute și sute. Îmi amintesc loviturile de la sanie, dulciurile înmânate de bunica, bătaia cu bulgari, cadourile din atâția ani și brusc mă trezesc la realitate și văd un context cu totul diferit, un peisaj din care "acel" Moș Crăciun nu mai face parte dar în care am alături familia, prietenii și colindătorii.  Așa-i că sunt frumoși?

Acum însă, pentru mine dimineața de Crăciun înseamnă cu totul altceva. Am crescut, m-am maturizat și văd adevărata lui valoare. Simt mai intens parfumul bradului verde, aroma cozonacului, a portocalelor și a scorțișoarei ... mireasma sărbătorilor. Parfumul cănii cu ciocolată caldă, zâmbetul mamei când mă vede dimineața, fericirea tatei când ne vede pe toți împreună și rânjetul fratelui meu când îmi mai găsește câte o poreclă nouă. Ah da ... să nu uit de bunica mea cea scumpă. Au trecut atât de mulți ani peste ea și cu toate astea tot îi râd ochii când ne vede ... deși asta nu are strictă legătură cu sărbătoarea, ea ne zâmbește mereu, dar e bunica ... cum să nu o pomenesc?

Cu o dimineață începută vesel, cu o stare de bine și cu multă inspirație, pun mâna pe telefon și încep să sun, să dau mesaje ... să le urez tuturor câte ceva după cum îi cunosc și știu că le-ar place să fie alintați. Să nu uit să pomenesc de colindele ce răsună în toată casa. Deși e la modă colindul comercial, noi mereu auzim colinde bisericești ... sau cel puțin cât e tata în casă.

Mă uit la ce scriu și parcă nu-mi vine să cred cât de mult ne schimbăm de-a lungul timpului și cum reușesc anii să-și pună amprenta asupra noastră. Cine s-ar fi gândit acum 10 ani că voi ajunge undeva în viitor, să apreciez atât de mult familia, sărbătoarea în sine, prietenia ... că nu voi mai pune preț pe cadouri sau dulciuri, că nu voi mai sta cu nasul lipit de geam? Poate ar părea că mă cert ... dar nu este așa. La urma urmei, toate treptele peste care pășim au frumusețea lor și o bogăție aparte. Învățăm să ne bucurăm de fiecare în parte, păstrăm amintirile frumoase dar și cele dureroase și le împărtășim celor ce ne succed, îi învătăm ce e bun și frumos și ne fericim prin bucuria lor.

Această poveste aparține clubului Poveștii parfumate, înființat de Mirela. O zi frumoasă!

Happy Weekend - Ediția 39

sâmbătă, 15 decembrie 2012 · Posted in

Dacă este weekend, atunci este

Ei bine dragilor, se pare că minunatul Crăciun este din ce în ce mai aproape. Toți fug după cadouri, copii se bucură din plin de zăpadă, Mosul își pregătește sacul ... dar renii oare ce fac? Nu v-ați gândit, așa e? Majoritatea nu au ochi decât pentru Moș Crăciun și sacul lui plin cu daruri și nu dau importanță celor ce reușesc să facă magia nopții de Crăciun, adevărată!
Unii din noi, au înțeles acest aspect și l-au îmbrățișat. Nu mă credeți? Ia uitați!

Și când vă gândiți că unii s-au crezut mai impunători așa!


Alții și-au ales deja costumul de Crăciun și ceva îmi spune că nu este clasicul costum al lui Moșu!


Cei de la Polul Nord s-au gândit chiar să-l adopte ca animal de companie!





Animalele încearcă să-i imite până la cele mai mici detalii!
Iar alții pur și simplu nu s-au mulțumit doar cu sezonul rece și au adoptat o variantă all-inclusive!

Acest joc a pornit la Elly, acolo unde găsiți și detalii de participare. Happy weekend!

The Black Keys

vineri, 14 decembrie 2012 · Posted in

Mă întorc iar la a-mi cere scuze față de voi. Am absentat cam mult și-mi pare tare rău, dar pur și simplu nu am avut timp. Sper cât de curând să împac și capra și varza și să vă arăt la ce am meșterit eu. Voi încerca să fac o schimbare cât mai lină, dar nu mai zic nimic ... dau prea mult din casă. Îmi pare rău pentru neplăcerile cauzate de virusul minune și vă mulțumesc că m-ați anunțat de problemă. Încerc din răsputeri să mă întorc la vremurile bune, să vă citesc mereu și să mai scriu și eu câte ceva, dar nu știu cât îmi va ieși, așa că nu promit nimic. Până una alta ia să mai pun o melodie, sper să vă placă și vă urez o zi cât mai frumoasă în continuare!


Un produs Blogger.