Ma uitam pe net si am gasit doua filmulete amuzante cu animale, salbatice sau domestice, umflate cu aer - echivalentul oamenilor umflati cu mancare de la fast-food si comportamentul lor in functie de meniul zilei ... eu zic ca merita vazut, mai ales crocodilul, mult prea funny!
Uneori stau şi mă întreb când şi cum a reuşit societatea să ne aducă în halul ăsta, să uităm de principii şi să ne transformăm până la nivelul de manechin. Am uitat de noi, de bucuriile noastre, am uitat să ne distrăm alături de cei dragi nouă, să ne bucurăm de ei şi de ce ne oferă viaţa. Toţi (mai ales toate) căutăm perfecţiunea artificială, plasticul perfect pentru a ne putea înveli în el, renunţând treptat la viaţă, la oxigen şi la noi. Cred că ar fi cazul să se tragă un semnal de alarmă care să trezească noile generaţii la realitate, să nu mai existe fete tinere care se înfometează pentru a fi nu slabe, ci rahitice, să nu mai înveţe să folosească produse cosmetice de la vârste fragede şi să ajungă la 20 de ani să arate ca la 40 şi să nu le mai împingă spre "piţiponceală". Nici băieţii nu stau mai bine, au reuşit să distrugă limita dintre "îngrijit" şi "exagerat". Rar în ziua de azi vezi naturaleţea în forma ei pură, şi-a pierdut farmecul .. acum idealul este plasticul, el oferă falsitate, oferă ideea sau iluzia unei vieţi frumoase, oferă prieteni falşi şi boli de tot felul. Voi posta un filmuleţ care mie mi-a oferit sentimente contradictorii, nu ştiam dacă mă amuză sau mă întristează, dar cu siguranţă este unul din scurtmetrajele realizate special pentru a deschide ochii celui ce cu adevărat vrea să vadă şi să înveţe că nu asta este calea.
Tocmai mi-am adus aminte de un videoclip al lui Beyonce, la melodia "Pretty hurts", un video special realizat tot pentru a aduce în discuţie aceeaşi problemă însă la un alt nivel, şi trebuie să recunosc că mi s-a părut mult prea trist.
"We try to fix something but you can't fix what you can't see
It's the soul that needs the surgery."
Am observat că în ultima vreme mă axez foarte mult pe filmele de scurtmetraj, cred că este una din cele mai bune metode pentru a capta privirea fără a plictisi, mai ales când subiectele abordate sunt probleme de zi cu zi sau glume menite să ne înveselească. Ne mai obligau la şcoală să vedem filme cu problemele elevilor la nivel mondial sau cu deciziile acestora în prag de examen final, însă exista o problemă, erau mult prea lungi şi plictisitoare, toţi adormeam şi nu înţelegeam nimic .. ce să mai zic de învăţat. Cred că dacă adoptau această metodă era mult mai bine, am fi fost cu toţii mai fericiţi! În altă ordine de idei, am să postez un filmuleţ care mie mi-a plăcut mult şi cred că merită văzut, nici prea lung, nici prea scurt .. perfect pentru cine are ochi să vadă şi urechi să audă. Vizionare plăcută!