Parfumul sentimentelor alese

duminică, 21 octombrie 2012 · Posted in

Era o după-amiază mohorâtă ... ea stătea cu ochii aţintiţi pe geam şi privea cum picăturile de apă se loveau brutal de geam şi apoi se prelingeau ca într-un joc nebun. Se gândea la ea, la ieri, la mâine, la ce va fi după ...

Era prima zi de şcoală, se simţea altfel ... toţi o priveau în noua ei hăinuţă cu insigna şcolii şi îi zâmbeau, apoi îşi urmau drumul spre oriunde, spre nicăieri. Cu toate că era doar un zâmbet trecător, se simţea urmarită, speriată, deşi pentru restul era tot aceeaşi fetiţă zăpăcită de la colţul blocului. Era o fire baieţoasă şi iubea fotbalul, mirosul ierbii proaspete şi a juliturilor acoperite cu sânge. Zâmbind adeseori, privea cum pielea-i rămâne urmă pe străzile ce le iubea atât de mult.

Avea doi prieteni. Amândoi băieţi. Nu-i plăceau fetele, erau cu mult prea siropoase şi parfumate pentru ea, nu suporta rujul roziu cu miros de acadele pe care-l purtau "năsoasele" din scară. Se uita la ele cu dispreţ cum le zboară volănaşele în surda adiere a vântului, se simţea mică şi ignorantă, dar îşi revenea repede când auzea glasului celor doi parteneri de joacă. De multe ori maică-sa îi zicea că e un băiat prins în corp de fetiţă, că nu a mai văzut aşa năzbâtie de fată, plină de julituri şi vânătăi, ce refuza deseori să se spele pentru a fi în rând cu băieţii.

Câteodată ura şi mirosul şamponului, se strâmbă numai la gândul că iar va fi obligată să se spele.

- "De ce ei nu sunt curaţi şi parfumaţi? Mai bine fug de acasă înainte să râdă de mine şi să mă compare cu una din "năsoase" ..." (îşi zicea mereu în gând ... obligată fiind să facă baie).

Uneori, intenţionat se tăvălea în noroi râzând, gândindu-se la cum se simt purceii când fac baie în noroi, se întindea pe spate şi privea soarele până o lăsă privirea, apoi închidea ochii şi vedea licurici. Simţea mirosul soarelui pe ea, parfumul nămolului uscat şi aroma furnicilor arse sub lupă, de razele crude ale soarelui.

Vara trecea încet, uneori soarele ardea atât de tare încât zilele păreau nesfârşite, eterne, iar nopţile ... atât de scurte şi minunate, acel parfum al străzilor fierbinţi amestecat cu greoiul miros de cauciuc topit. Se simţea împlinită, se simţea liberă ... se simţea stăpână în mica ei lume.

Mâine ... prima zi de şcoală. Era conştientă că totul se va schimba şi nu voia să rateze nici măcar o secundă din viaţa celor ce umpleau cu atât zgomot acea lume de beton. Ieşise desculţă în stradă şi începuse să fugă ... a fugit, a fugit, a fugit ... până a căzut în genunchi. Lacrimile i se prelingeau pe obraz şi suferinţa îi smulgea inima din piept. Nu voia să renunţe la acea viaţă, la acel sentiment ce a marcat-o atâţia ani.

Începuse să plouă ... era o după-amiază mohorâtă ... ea stătea cu ochii aţintiţi pe geam şi privea cum picăturile de apă se loveau brutal de geam şi apoi se prelingeau ca într-un joc nebun. Se gândea la ea, la ieri, la mâine, la ce va fi după ... 

Acest club a fost creat de Mirela Pete, cea care a ales si tema de astazi.
Au mai scris si: Mirela, Silving, Vienela, Gabi, Minnie, Diana, Lili3d, Elly, Roxana, Lolita ...

31 Responses to “Parfumul sentimentelor alese”

  1. Răspunsuri
    1. Multumesc! :D si da ... vreau seminte, cand am sa-mi fac gradina, daca mai e valabila oferta, am sa-ti cer niste seminte de rosii "inima de bou" :)) :D
      O saptamana frumoasa!

      Ștergere
  2. Ca de obicei, când citesc ceva bun și captivant, iar textul scris de tine se încadrează aici, mă gândesc: e un personaj real sau născocit...sau o fi chiar scriitorul?! Întrebări pe care cred că și le pun cam toți. :)
    E un personaj aparte, sincer, original, fata băiețoasă și rebelă, da, dar până se îndrăgostește! Moment în care începe să-și descopere frumusețea și feminitatea, amplificându-le prin toate acele trucuri care îi sporesc atracția. ;)
    Îmi palc sentimentele ei alese, sunt sincere și o caracterizează.
    Creștem, ne transformăm, dar caracterul rămâne, iar ”fata ta” are un caracter puternic și bun!
    O zi minunată, dragă Ioana! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sincer, e si una si alta. E si fictiune si putina realitate. Mereu mi-a placut sa fiu libera, niciodata nu dadeam importanta regulilor si faceam doar ce-mi tuna :))) ... Multumesc mult pentru cele scrise.
      O saptamana frumoasa!

      Ștergere
  3. Am cunoscut o asemenea fetita, o fetita zburdalnica, mereu plina de julituri si de noroi. Imi este sora de vreo 40 de ani. Sora unei "năsoase", cum le numesti tu pe fetele care se purtau cum m-am purtat eu in copilarie. Aveam grija sa ma intorc in casa cu rochita curata, sa nu ma ating de lucruri care m-ar fi putut murdari. Nu reuseam mereu si asta imi aducea un sentiment de nemultumire. :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :))) "nasoasa" o forma mai plastica a "fitoaselor" :"> .... trebuia sa se potriveasca in poveste.
      O saptamana frumoasa!

      Ștergere
  4. parfumul copilariei fara griji acest parfum al amintirilor...
    prima zi de scoala,primele renuntari,primele reguli...
    mi-a placut parfumul povestii tale :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Desi de multe ori ma doare sa vad un copil trecand prin asta, lacrimile ce-i curg cand intalneste pentru prima data o responsabilitate, nu am ce sa-i fac. Vrem, nu vrem ... aceste lucruri sunt obligatorii.
      O saptamana frumoasa!

      Ștergere
  5. Ai scris bine, simt si eu libertatea ei :)Asta e doar,ideea unei scrieri.
    Duminica frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma bucur ca am reusit sa ajung pana acolo.
      O saptamana frumoasa!

      Ștergere
  6. Ca întotdeauna o poveste foarte frumoasa! O duminica frumoasa sa ai!

    RăspundețiȘtergere
  7. Una dintre esentele parfumului copilariei: libertatea!
    Dragostea e un sentiment ales, dar Libertatea - cred - e chiar... mai mult. Sau, poate, e doar altceva, la fel de frumos, la fel de intens!
    Viata fericita!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asa este, la mine a fost un amestec al copilariei si al sentimentelor. Pentru unele persoane, emotiile, strarile, trairile din copilarie au cea mai mare intensitate ... fapt pentru care in amintiri, primeaza acea varsta.
      O saptamana frumoasa!

      Ștergere
  8. Oh, cata suferinta in sufletelul ei mic! Cati dintre noi nu am vazut scoala ca pe un loc unde, spiritul ne e inlantuit de rigori si de puterea adultilor de a ne hotari soarta, de parca cineva ne-ar fi legat aripile.....ma regasesc in fetita baietoasa si in naturaletea ei dusa la extrem, eu, cea de la varsta de 8 ani! Foarte sensibil textul, multumesc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu mare placere si bine ai venit pe blogul meu. Asa este, eu am fost una din persoanele care se simteau incatusate in interiorul scolii. Ma bucur ca am scapat de asta, mi-e dor intr-o oarecare masura de acea vreme, dar am ajuns la o varsta la care nu cred ca m-as mai intoarce asa usor spre aceasta directie.
      O saptamana frumoasa!

      Ștergere
  9. Baietoasa simtea ca din prima zi de scoala va intra intro noua etapa ce o va indeparta de copilaria fericita si fara griji.

    Unde esti copilarie?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Copilaria fizica, din pacate, tin foarte putin. Cea spirituala, feerica ... cred ca toata viata. Important e sa o tinem langa noi si sa nu o alungam.
      O saptamana frumoasa!

      Ștergere
  10. Dar și-a găsit rostul și la școală, nu?
    Frumoase sentimente pentru copilăria frumoasă...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Fiecare isi gaseste rostul in viata, uneori mai usor, alteori mai greu, dar toate drumurile duc intr-un singur loc si parcurg aceleasi etape :D
      O saptamana frumoasa!

      Ștergere
  11. Ce frumos! :)
    Sa stii ca desi ar fi vorba de tristete, chiar multa tristete a fetitei ce simte puternice sentimente de respingere fata de o viata noua, pe care pare sa n-o accepte, sa n-o inteleaga poate chiar s-o deteste...tot am zambit.
    Suntem oameni maturi si tot avem sentimente de revolta fata de schimbarea unei ordini pe care noi ne-am dori-o imuabila... Omul, indiferent de varsta, e totusi intr-o masura mai mare sau mai mica, conservator. :)
    Foarte dragut textul. Ca o gura de aer proaspat.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc mult. Mi-ai oferit o senzatie super prin "ca o gura de aer proaspat" .... multumesc!
      O saptamana frumoasa!

      Ștergere
  12. Povestea ta are un parfum delicat de gingăşie şi inocenţă, de copilărie frumoasă şi liberă. Un parfum cu arome unice şi de care ne aducem mereu aminte cu mult drag. Am rememorat împreună cu tine şi mă simt atât de bine... Mulţumesc!
    Să-ţi fie toamna lină şi plină de culori!:-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma bucur ca ti-a placut si te-a ajutat sa-ti amintesti de copilarie.
      O saptamana frumoasa!

      Ștergere
  13. Abia am descoperit aceasta rubrica si merg cu pasi inceti dar siguri pe la fiecare pentru a-mi incanta simturile cu o frumoasa lectura. :) Mi-a placut!

    RăspundețiȘtergere

Un produs Blogger.